Despre copila mea am mai scris pe blog. Dar aseară mi-am dat seama că nu mai e mult și vom putea face schimb de locuri. Cum bine scria zilele trecute Chinezu, copiii noștri sunt într-adevăr minunați și reușesc să ne surprindă mereu.

Așadar, după o discuție mai aprinsă despre â din a și î din I, a plecat gânditoare la ea în cameră. S-a întors după un sfert de oră și mi-a spus că s-a gândit la o surprizâ pentru mine: ar vrea să știe să îmi facă o prăjitură. Știe cu ce vrea să fie, dar vrea să o ajut la execuție.
- Vrei să știi cu ce vreau să fie? M-am gândit la ce îți place ție să știi. Nu știu dacă se potrivesc împreună, dar putem încerca așa-i?
- Sigur ca putem încerca.
- Atunci, vreau să fac așa: un blat să fie de zmeură și să aibă bucăți de ciocolată albă, al doilea să fie de ciocolată neagră. Crema aș vrea să fie de ciocolată albă și scorțișoară că și ție iți place scorțișoara la fel ca și mie.
Și-a scris totul pe o foaie, apoi a continuat:
- Aș mai vrea să punem și sos de mere caramelizate.

Și uite așa simplu și sincer a luat naștere prima creație dulce a iubitei mele.Îl vom pune în practică cât de curând să vedem dacă e bun și o să vi-l arătăm și vouă că doar avem cu ce să ne mândrim.

Aşa cum spuneam în postul anterior, în ultima vreme am avut şansa să cunosc şi să lucrez alături de oameni extraordinari, cum nu speram că mai există. Povesteam de Roxana şi Tudor.
Adi Hădean este şi el printre aceşti oameni deosebiţi alături de care am avut şansa să lucrez. Adi mi-a oferit încredere fără să mă cunoască, m-a făcut să am încredere că ceea ce vreau eu nu e deplasat, mi-a dat sfaturi când am avut nevoie şi mi-a arătat că încă mai poţi avea vise care se pot şi împlini.

Şi-acum să revenim la treaba noastră – deserturile. Vedetele zilei de azi sunt gutuile. Gutuile îmi amintesc de acasă, de acel acasă al copilăriei mele – la bunici. Dacă închid ochii, simt şi acum mirosul compotului de gutui cum îmi inundă nasul. Bunica nu punea în compot decât zahăr şi era bun, atât de bun încât voi trai cu amintirea lui.

Gutuia nu este un fruct foarte popular, chiar dacă apare in lista cu fructele toamnei in manualele de clasa 1. Sunt uşor acrişoare, înnecăcioase şi destul de tari, lemnoase chiar. La prima vedere nu există nici un motiv să le dai atenţie, dar dupa ce miroşi o gutuie nu poţi să nu fii cucerit. Aşa că le ‘găteşti’ de sărbătoare şi te laşi uimit de transformarea lor.

De data asta am încercat o prăjitură cu gutui, condimente de toamna si crema de branza de capra cu vanilie.

Pentru caramel

150 g zahăr
50 g unt

Se caramelizează zahărul. Se adaugă untul și se amestecă usor. Se toarnă caramelul in tava de cuptor în care urmează să coaceți prăjitura.

Pentru gutui
5-6 gutui, curățate de coaja și tăiate felii
scorțisoara, cuișoare măcinate, ienibahar măcinat, anason stelat măcinat, semințele de la o jumătate de păstaie de vanilie
zeama de la o jumătate de lămâie

Se amesteca toate de mai sus . Când caramelul s-a racit în tavă, așezați feliile de gutuie cât mai compact pe fundul tăvii.

Pentru prăjitură

160 g făina
45 g făina de migdale
7 g praf de copt
un praf de sare
scorțisoara, cuișoare măcinate, ienibahar măcinat, anason stelat măcinat, semințele de la o jumătate de păstaie de vanilie
124 g zahăr pudră
90 g ulei
100 g lapte
1 ou f mic (aprox 45 g)
184 g albuș (aprox 5 ouă)
135 g zahăr

Se încălzește cuptorul la 175 grade.
Se amesteca oul cu laptele si cu uleiul.
Deasupra de cern făina, făina de migdale, zahărul pudră, praful de copt, sarea și condimentele. Se amestecă foarte ușor.
Separat se bat albuăurile spumă. Se adaugă zahărul în ploaie peste albușuri si se bat până amestecul devine lucios.

Se încorporează 1/3 din albușuri în amestecul inițial, ușor cu o spatulă de lemn. Se adaugă treptat și restul de albuș. Se toarnă amestecul peste gutui și se coace 40-60 de minute (* dacă observați caă prajitura se rumenește prea repede îi puteți pune deasupra o folie de aluminiu).
Se lasa la răcit în tava aproximativ 30 de minute, iar apoi se răstoarnă cu grijă.

Pentru crema de brânză de capră
120 g brânză de capră
30 g miere
scorțisoara, cuișoare măcinate, ienibahar măcinat, anason stelat măcinat, semințele de la o jumătate de păstaie de vanilie
200 g frișcă bătută (preferabil naturală, nu vegetală)

Se omogenizeaza brânza de capră, condimentele si mierea. Se încorporeazaă ușor frișca.

Prăjitura se poate orna toată sau pe felii in momentul servirii.

Mă gândeam zilele trecute că în ultima vreme am avut ocazia să cunosc şi să mă înconjor de oameni de o calitate extraordinară.

Roxana şi Tudor fac parte din acest grup, de oameni minunaţi, de oameni care ştiu să se bucure, care ştiu să preţuiască fiecare clipă pe care o trăiesc. I-am întâlnit acum ceva vreme în căutarile mele disperate de ingrediente altfel. Atunci i-am îndrăgit pentru că aduceau mai aproape de mine lucruri pe care le cautam de multă vreme: alimente bio şi alimente mai exotice pe care nu le găsisem nicăieri până atunci. Am avut ocazia apoi să stau de vorbă cu ei şi m-au cucerit prin căldura sufletească, prin pasiunea cu care îngrijesc Coşul Verde, prin entuziasm şi curaj. Da curajul de a susţine alimentaţia bio în faţa unei societăţi nepregătită încă pentru asta.

Vineri mai fac un pas: prima cafenea bio din Cluj. Vineri la ora 18.00 va fi inaugurarea şi mi-au făcut onoarea să vrea să lucrăm împreună. Aşa că vă aşteptăm vineri la Bio Café de la Coşul Verde care vă propune sortimente variate şi pe toate gusturile: de la aroma uşor cremoasa a cafelei espresso italiene, până la gustul robust, puţin acid, al amestecurilor africane. Meniul cuprinde în plus sucuri, ceaiuri şi prăjituri preparate din ingrediente ecologice de subsemnata.
Pentru început, veţi găsi prajiturele tomnatice de bostan cu ciocolata condimentata, de portocale combinate cu ciocolată şi ceai negru şi încă vreo 2 surprize.

Aşa cum am promis (numai de promisiuni mă ţin în ultima vreme), azi voi scrie reţeta pentru tortul pe care l-am făcut împreună cu Adi Hădean la Polus. Pozele le puteţi vedea în postul lui Adi pentru că el a avut puterea să facă şi ”making of-ul”.

Daaaar, pănă la reţetă, vă arăt ce va primi azi Marius Pan pentru că a comentat şi a avut mai mult noroc ca ceilalţi: macarons de trandafir cu ciocolata si ceai negru şi macarons de violete cu zmeură şi ciocolată albă. Mie îmi plac si sper din suflet sa îi placă si lui si să vină să ne şi spună impresii.

Tortuleţul monstruleţ

Blat (pentru 3 forme de 22-24 cm diametru sau pentru una şi se va tăia în 3 dupa coacere)
273 g faină
165 g zahăr pudră
10 g praf de copt
1 g sare
½ pastaie de vanilie sau ½ linguriţă pastă de vanilie sau extract de vanilie
120 ml ulei (preferabil de măsline sau de migdale)
135 ml lapte
1 ou mare (aprox 60-65 g)
245 g albuş (aprox 7 ouă)
180 g zahăr

Se incalzeşte cuptorul la 180 de grade. Se ung formele cu unt si se pune hârtie de copt doar pe fund.

Se amestecă primele 8 ingrediente, cu o paletă pana amestecul e omogen. Se bat albuşurile spumă, se adaugă zahărul şi se continuă mixarea până devin lucioase.

Se incorporează albuşurile în primul amestec (câte 1/3 o dată). Se împarte aluatul în cele 3 tăvi (sau se toarnă in tavă dacă folosiţi doar una) şi se coc 20 de minute sau pâna trec de testul scobitorii (dacă folosiţi o singură tavă, timpul de coacere este mai lung – aprox 35 de minute). Se lasă sa se racească in tavă 10 minute si apoi pe un grilaj.

Mousse de caramel sărat şi ciocolată

100 g zahăr (pentru rezultate optime eu folosesc moscavado)
30 ml apa
28 g unt
60 g smântână dulce
180 g frişcă bătută (preferabil naturală)
170 g ciocolată (cu cât calitatea este mai ridicată cu atăt gustul final va fi mai bun) – noi am folosit Callebaut
2 g fleur de sel (se găsește online sau uneori la Carrefour)

Se pune ciocolata într-un castron curat sşi uscat.
Zahărul şi apa se pun într-o crăticioara cu capac pe foc mare doar până ce zaharul este complet topit. Se dă jos capacul si se lasă pe foc pană se caramelizează (155 grade Celsius dacă aveţi şi folosiţi termometru). Se dă jos de pe foc si se adaugă imediat untul şi apoi smântâna dulce şi sarea. Şe amestecă bine şi dacă mai există caramel nedizolvat se repune pe foc mic amestecând în continuu. Se toarna amestecul de caramel peste ciocolată si se lasă 30 de secunde. Cu o paletă uscată se amestecă ușor pana sosul e lucios si omogen.
Se încorporează frişca şi se poate folosi.

Crema de mascarpone şi migdale

150g mascarpone
32 g zahăr
100 g migdale decojite crude
250 g frișca bătută (preferabil naturală)
½ păstaie vanilie (recomandat dar opțional)

Se încălzește cuptorul la 175 grade Celsius. Pe o tavă se întind migdalele şi se prăjesc in cuptorul încins 10 minute. Se lasă să se răcească și apoi se zdrobesc uşor (cu un sucitor de exemplu).
Se amestecă mascarpone-ul cu zahărul – cel mai bine cu o paletă nu cu mixerul. Se adaugă migdalele zdrobite (după ce s-au răcit). Apoi se încorporează ușor frişca.

Sirop simplu

150 ml apă
40-50 g zahăr
½ păstaie vanilie (recomandat dar opțional)

Asamblare

Dacă blatul a fost copt într-o singură tavă, se taie in 3 discuri de înăltime egală.
Cu ajutorul unei pensule de bucătărie, se însiropează uşor.
Se întinde crema de ciocolată cu ajutorul unei spatule. Se poziționează al doilea blat, se însiropeaza si se întinde crema de mascarpone. Se acoperă cu ultimul blat, se însiropează.

Pentru ornare, noi am folosit fondant, dar pentru acasă, eu recomand un ganache de ciocolată cu care să se îmbrace tortuleţul.

V-am spus că sunt fericită? Că îmi place viața mea? Aşa nebună, haotică, dezorganizată, îmi place. Ultima lună a fost una foarte intensă și asta cred că o știți mulți și aş vrea să rămînă așa în continuare. Nu suport liniștea, nu suport calmul, mă apasă șabloanele.
Mai mult mă bucur că puzzle-ul din capul meu începe să se așeze piesă lângă piesă. Vreau să cred şi sper că drumul pe care am pornit este cel bun. Comentariile (multe) de la voi si cuvintele atât de calde îmi dau speranţe.

Scurta vacanţă la Paris s-a înscris în acelaşi ritm, dar a fost frumoasă. Am fost doar eu şi mica mea pitică. A fost cadoul de ziua ei, cadou de care s-a bucurat atât de intens, atât de sincer cum doar ea ştie să o facă. De dimineaţa până seara am stat in picioare – am mers, am alergat, am vizitat, ne-am distrat şi nu s-a plâns nici o clipă, doar a zâmbit şi a fost fericită. Sâmbătă seara ne-a prins furtuna, eram ude până la piele şi amândouă am vrut acelaşi lucru – o îngheţată de la Ben&Jerry – eu cu rom şi stafide, ea cu vanilie şi caramel.
Îi place vanilia, si levanţica, cafeaua şi ceaiul verde, tonka si scortisoara. Are gusturi din ce în ce mai rafinate şi pe zi ce trece ştie mai multe despre combinarea aromelor şi texturilor decât marea majoritate a adulţilor pe care eu îi cunosc. Când am mers la Thiercelin, era la fel de entuziasmată ca şi mine. E curioasă, ştie să se bucure, ştie să fie fericită, e zăpăcită şi efervescentă. E un copil minunat.

La mulţi ani iubita mea!

Cum azi e 26 octombrie şi e trecut de ora 10, am făcut extragerea câştigătorului şi a ieşit numărul 33, adică Marius. Îţi voi scrie eu un email pentru a stabili detaliile livrării, dar să ştii că aştept feedback în public  după degustare.

Vă mulţumesc încă o dată pentru interesul pe care l-aţi arătat si promit că e doar începutul. În plus, aşa cum am spus, dacă aveţi poftă de ceva dulce cu bun gust, ştiţi unde mă găsiţi.

Mâine voi posta mult promisa reţetă a tortului de la Polus, aşa că stay tuned.

Să aveţi o zi dulce